Februarie 2003.

…atunci… am Trait Durerea.

Ar fi trebuit sa fie un Inceput, la 1 Martie, si pentru ea… dar n-a fost sa fie asa.

In ‘93 eram impreuna Acolo. M-am vazut atunci… in ea.

Iubirea este Sacra si e numai Intr’Unul.

Cum poti fi dupa asa ceva… Dupa UNU… Dupa EA..?.. Cum mai poti fi?!

Cand cei dintr’una cu tine se duc Acolo… Tu, Aici, nu mai poti fi oricum… daca tot esti.

Intr-o Noapte de Februarie… imi spunea s’ ajung cu Intelesul pana’n Gurile Nilului… in fata unui Obelisc; ea nu mai avea timp. Intr-o zi urmata din Februarie nu mai aveam puterea sa ma sfartec in ape.

Singuratatea e reala, substantiala si uneori… nefericit dublata de Absurd.

Absurdul in care te arunca o veste… si de unde… doar Urletul…

Cand pierzi pe celalalt; Cand trebuie sa duci mai departe, in timp, Aici… ceea ce Tu, doar dincolo, Impreuna - vei putea,.. CUM ITI VEI TRAI VIATA?

“In Dupa”:.. Nu Uiti!.. Duci Cautarea pana ‘n Regasire!.. Faci lucrurile exemplar!..

Ratiune Suficienta?.. Exilul Gandului?.. Disperarea?!… mult mai simplu!

Aici: Vointa!.. Dincolo: Noi.

Amore More Ore Re.

*

A dus Stindardul “Generatiei Humanitas”… A facut-o usor… cu gratie…

Defapt’… Era In Gratie!

Generatia formata impreuna cu Noica, Cioran, Culianu… face inca Romania sa reziste din Interior…

Cat vom fi Noi… Tara noastra isi va Rata (si…) Colapsul.

*

De ce?!.. De ce tocmai - Enkidu?!..

De ce… tocmai Tu?

*

Vlad Totoianu