S-a vorbit mult despre acest obiectiv; a fost cercetat si va mai fi. Cand se vorbeste, este important sa se tina cont de ce se descopera iar cand se cerceteaza este important sa se traga concluziile cu responsabilitate.

La 5 ani de cand am descoperit-o, consider ca pot sa imi exprim cateva idei despre Fortificatia de pe Dealul Bunloc - Sacele.

De la bun inceput a fost “etichetata” drept o “Cetate Dacica” cu un “Sanctuar” comparabila cu cele din zona Sarmizegetusa Regia… Pana acum, nu s-a gasit nimic dacic in aceasta Fortificatie sau imprejurul ei. Urmele de cultura materiala apartin - fie epocii bronzului (Cultura Schnekenberg), fie antichitatii tarzii (Cultura Santana de Mures). Datarea Fortificatiei, pana acum, poate sa intereseze fie Preistoria, fie perioada autoritatii gotice.

Fortificatie… este un termen derivat din: fortis-facere; pe cand Cetate… vine tot din latina dar… din: civitas(civitatis). Diferenta intre Intarituri care formeaza un Sistem Defensiv si Ziduri care inconjoara o Asezare Permanenta este evidenta… presupun.

Descoperirea, am facut-o, pornind in cautarea unei solutii la Problema Valului Tatarilor.

Care Val?.. Care Problema?

Valul Tatarilor din Sacele era o structura defensiva care blocheaza spre Valea Timisului si Valea Baciului. Practic - un Mal de pamant inalt de 10m, lat de 12m si lung de 1200m; cu un sant adanc in fata lui. Este vizibil in Cartierului Baciu; distrus in zona rezidentiala bunloc; intersecta actualul D.N.1 in zona ramada - petrom si se termina in Coasta Vatafului. Problema pe care o ridica este complexa… iar “solutiile” evidente au “justificat” ignorarea lui.

Cum… si Ce…apara acest Val de pamant?

Apara dinspre N (pe directia Prejmer - Timisul de Jos). Nu inchide un eventual acces pe Valea Timisului, ci apara o comunitate semnificativa asezata in zona Baciu - Dambul Morii. Timisul poate fi barat mult mai eficient in zona de chei (Magyarvar/Pustavar) iar zona Baciu - Dambu’ este deschisa si locuibila.

Aparatorii, dau atentie partii de E: au inchis Valea Baciului si au construit doua turnuri - ca puncte de observatie/rezistenta; si “neglijeaza” partea de W - spre Darste. O manevra de flanc pe sector Darste - republica (fosta fabrica de panglici) ar fi taiat cu usurinta retragerea aparatorilor spre Dambul Morii. Eficienta acestei manevre este discutabila in conditiile in care o faci cu infanterie pe teren impadurit si abrupt, fara posibilitate de regrupare din cauza mlastinilor in liziera padurii din Noua - Darste. Dincolo de acest aspect, ramane conceptia defensiva a comunitatii in cauza: nu se retrageau spre Timis, ci, spre Bunloc prin partea de Est.

Valul Tatarilor era aparat de cel putin o mie de combatanti. Intr-un raport de 1:3 avem un minim de 4mii de oameni… la care trebuie adaugate animale si carute.

Unde se duceau toti astia?.. a fost intrebarea pe care am pornit sa caut urme in Bunloc. Sansa a facut sa si gasesc “Ceva”. Ce-ul se constituie intr-un perimetru de aprox.100ha, delimitat de un zid rudimentar din piatra cu o lungime de aprox.4km. Nu mai vazusem asa ceva…si inca nu am vazut ceva asemanator. Asemenea “ziduri” mai apar in zona Sirnea - ele sunt “hotarnicii” care delimiteaza parcele de 1-2ha cu piatra adunata de pe suprafata pasunilor.

In Bunloc, Zidul este ridicat pe un pat cioplit in roca nativa; este avansat in panta abrupta cu 20-30m fata de zonele plate, in avantajul apararatorilor si retras pe vai in dezavantajul flancurilor unui eventual atac. Jumatatea superioara a Bunlocului cuprinde doua surse de apa, teren locuibil in partea de S-W si de pasunat spre E… putea deci, sustine o populatie numeroasa intr-un “asediu”.

Un eventual asediu era o pierdere de timp pentru ca nu puteai sa realizezi incercuirea spre S. Un atac, era o aventura cu pierderi umane greu de asumat - nu te poti regrupa in panta de 35/100, lunga de 1.5km, unde adversarul are permanent avantajul terenului. Fortificatia Bunloc este o constructie reusita strategic.

Construita de Cine?.. este inca o intrebare… Pentru ca “inca” nu avem onestitatea privirii in istoria noastra. Mai curand decat avem “blazarea” sa speram… lucrurile se vor schimba fara voia sau interesul nostru… Pentru ca vrem noi sau nu; habar avem sau nu… facem parte dintr-o Europa Identitara cu Idealuri la baza Ei.

Revenind la cei care au ridicat acest Sistem Defensiv: Bunloc - Valul Tatarilor…

…numarul aparatorilor era de ordinul miilor;

…autoritatea care sa motiveze si sa sustina edificarea era deosebit de puternica;

…era facut sa reziste unui atac masiv de cavalerie (Valul Tatarilor) urmat la 1,2 zile de forte pedestre, in fata carora aparatorii aveau timp sa se retraga pe deal;

…agresiunea in reactia cereia a fost edificat venea dinspre E (turnuri spre E);

…zidul a fost construit in graba printr-un efort masiv(caracter unitar) iar una din ratiuni era si descurajarea atacatorilor (spre E nu are rost defensiv, existand deja abruptul stancos);

…populatia care s-a aparat acolo nu a ramas (nici ceangaii, nici mocanii nu stiu de aceasta fortificatie).

Pentru Epoca Bronzului, numarul populatiei este fantezist. Insa pentru Epoca Migratiilor este plauzibil. Apartenenta la sec.IV e.n. este sustinuta de Resturile Ceramice descoperite accidental in Iunie 2008 la poalele Bunlocului; de tezaurele monetare romane descoperite in zona Darste - Sacele; de… Fobia Estului evidenta in conceptia defensiva; de Cronicile Antichitatii Tarzii care amintesc de Athanaric - capetenie a gotilor care alege sa se apere de huni in muntii din Caucaland. In acelasi timp, Fritigen (rivalul de clan a lui Athanaric) trece Dunarea ca federat si ajunge sa dea lovitura de gratie Romei in 378 e.n. - omorandu-l pe Valens si macelarind armata imperiala in preambulul invaziei hunice peste Europa.

Fortificatia Bunloc este o descoperire grea. Este descoperirea dupa care am avut cele mai multe nelinisti.

In opinia mea, miza cercetarii arheologice in Bunloc nu are de a face cu: romanii si ungurii, daco-romanii si migratorii, dacii si romanii; dacii si tracii si alte clisee de doi bani in care ne balacim cu gandul la emigrare intr-o fictiune… plecand dintr-alta. Cercetarea acestor vestigii are legatura cu Istoria Europeana… fie ca vrem noi sau nu; fie ca stim noi sau nu.

P.S.

In legatura cu toponimia corecta… Bolnok se numeste acel Deal! Mai mult, etimologia denumirii pare sa vina din slavul: bolno.  S-ar fi putut numi: “Dealul Bolii” in “traducere romaneasca”… numai ca… nu prea erau “d’ai nostri p’ acilea”. In schimb erau secui. Secui veniti peste “Horwath”-ti; asa cum - pe Tarnave si Mures, au venit peste “Toth”- ti.  Forma actuala a denumirii (Bolnoc) este fara indoiala: maghiara. Probabil dupa modelul: Horvatca - din Horvath-Ko.

Cu toate ca stiu foarte bine aceste… “realitati istorice si etnice” iar in Macedonia exista satul numit Katuniste-Bolno… voi continua sa-l numesc Bunloc - pentru a fi in concordanta cu inregistrarile din R.A.N. si C.C.A.

Vlad Totoianu